Ca de multe alte ori, primesc pe mail chestii haiose legate de vesnica "competitie" dintre sexe. Am citit una frumoasa si am ras la sfarsit! Mi-a placut, am pastrat-o si peste ceva timp am recitit-o, am zambit iar, dar, in acelasi timp am realizat si ceva interesant, un sambure de adevar, o cale pe care fara sa vrem (chiar acum cand cititi asta, sic!) o urmam de multe ori. Dar despre asta o sa vorbim la sfarsit, dupa ce va las sa cititi: "O scurta istorie a umanitatii " (nu stiu cine este autorul, sper sa am acceptul lui sa o public.)1. Femeia nu mai accepta sa locuiasca in copac. Si plange.... Barbatul descopera pestera.
2. In pestera e frig. Femeia plange.... Barbatul descopera focul.
3. Copii tipa de foame. Femeia plange.... Barbatul descopera toporul, arcul, bata si pleaca la vanatoare.
4. De la atata carne, copilul se imbolnaveste de scorbut si beri-beri. Femeia plange.... Barbatul descopera agricultura.
5. Deoarece mamutul se lasa cu greu ucis, barbatul lipseste prea mult de acasa. Femeia plange.... Barbatul incepe sa creasca animale domestice: vaca, oaia, porcul, gaina, etc.
6. Femeia s-a saturat de friptura facuta la tepusa, cu garnitura de boabe verzi fierte, mancata de pe o frunza. Si plange.... Barbatul descopera olaritul.
7. In pestera e curent si umezeala si din cauza asta copii racesc, fac pneumonie si mor. Femeia plange.... Barbatul construieste mai intai un bordei apoi o casa din lemn si piatra.8. A venit iarna si e frig. Femeia plange.... Barbatul descopera ca pielea si blana animalelor moarte se poate prelucra si confectioneaza haine.
9. Hainele din piele precum si alea din blana put. Femeia plange.... Barbatul descopera pe rand hainele din lana (care sunt aspre si zgarie -Femeia plange....), hainele din in (care tot aspre sunt - Femeia suspina....) si intr-un final hainele de matase (care par a fi multumitoare – Femeia zambeste). Mai tarziu, barbatul rezolva si problema mirosurilor emanate de pieile si blanurile mentionate mai sus.
10. Diverse treburi lipsite de importanta cum ar fi protectia turmelor de animale si starpirea potentialilor pradatori tin barbatul departe de casa. Femeia plange.... Barbatul domesticeste cainele si pisica.
11. Femeia observa ca seamana prea mult cu semenele ei. Si incepe sa planga.... Barbatul inventeaza fardurile si bijuteriile.
12. Femeia se plictiseste de atata stat in casa si vrea sa-si largeasca orizontul. Normal.incepe sa planga.... Barbatul inventeaza roata, domesticeste calul si descopera barca pentru ca femeia e fragila si oboseste repede. In plus de asta, nimeni n-ar vrea sa o auda iar plangand !
...peste ani :
Femeia simte nevoia de a "evada" din cotidian. Nu are timp, bani sau dispozitia pentru excursii in strainatate, cu prietenele s-ar plictisi, la TV nu e nimic de vazut, afara e vreme urata. Capac peste toate, ca de obicei, barbatul nu e acasa si oricum nici el n-ar intelege mare lucru! Femeia ar avea asaaaaa...... , un fel de chef de a scrie ceva care sa-i aduca complimentele unor necunoscuti si sa fie o chestie care sa pastreze anonimatul si absolut totul trebuie sa fie sub control si .....
Pentru a nu stiu cata oara in istorie, femeia incepe sa planga..... Barbatul inventeaza blog-ul!
Morala: Cand femeile plang, umanitatea evolueaza !
Alta morala: Fara femei am fi trait si acum in copac !
Declaratiile mele: Nu sunt femeie dar totusi scriu pe blog ! Daca barbatul ar plange oare am evolua mai repede !? Daca nu plangea femeia eu nu mai scriam in blog, probaibl in altceva....!
Peste partea haioasa si frumoasa a acestei istorii a umanitatii, a moralei si a declaratiilor, am realizat ca intr-adevar nevoia de comunicare intre oameni este foarte mare (la femeie, poate un pic mai mare:)).
Foarte multi dintre noi comunicam pe internet, pe blogosfera, la telefon, samd..., dar din ce in ce mai putin fata in fata, motive sunt multe: nu mai avem timp, suntem prea departe, este mai comod asa, etc. Interesant este ca in momentul in care te intalnesti fata in fata cu persoanele cu care vrei sa comunici, uiti de cele mai multe ori sa spui ce este mai important pentru tine (ce te doare, ca ii iubesti, ce ai vrea de la ei, sa intrebi) si uiti sa asculti! Da asa este, uitam sa ascultam si uitam cum sa comunicam REAL, PREZENT si ADEVARAT!Ne-am pierdut in banalitati, in chestii de servici, de business...., cand comunicam cu altii vorbim numai pentru noi, intrerupem, nu ii lasam pe ceilalti sa termine ce au de spus, NU ASCULTAM cu inima !
De multe ori asta este calea pe care o urmam-va spuneam de la inceput, poate chiar cand cititi acestea !-comunicam pe blog ca sa vorbim numai noi, sa nu ne intrerupa nimeni, sa nu se vada daca trupul nostru nu cumva spune altceva, sau poate doar aici avem curajul sa spunem mai multe lucruri, poate doar aici avem curajul sa spunem ce gandim.....cine stie, VOI STITI !?
Mie imi place sa cred ca in scris ai ocazia sa iti ordonezi mai bine gandurile si ca scriu pe blog ce simt, ce imi place si mai ales poate ceva care sa le fie de folos si altora. Masura a ceea ce scriu sunteti voi, dragilor, voi cei ce cititi aceste randuri, de aceea daca nu va place ceva sau daca va place si credeti ca vreti sa o spuneti....de fapt, va las pe voi sa faceti asa cum credeti !
Va puteti intreba acum: Stai un pic, unde este antireclama blog-ului ? Am sa va raspund:
De multe ori seara ma las furat de televizor, internet, blog si imi dau seama ca a trecut mult timp. Timp din una din zilele vietii mele. Cei cu care doream cu adevarat sa comunic, ori dormeau, ori erau plecati, ori s-au saturat sa ma astepte! Ce sa le mai spun dimineata cand sunt cu ochii carpiti si nu mai stiu cum sa ajung mai repede la servici, ce sa le mai spun peste zi cand am atata treaba, ce.... Ce sa le mai spun si cand !?
Dar le spun pe fuga, le spun cu nervi, le spun cu oboseala, le spun cand nu trebuie! Uit sa le spun si .... si nu stiu..... Dar stiu sigur ca nu vreau sa raman doar cu ce vad la televizor, cu ce citesc pe blog, cu ce scriu, vreau sa traiesc viata asa cum este ea - TU CE VREI?
Aseara, la televizor (sic!), la o emisiune pe B1 parca, a fost invitat un om de 101 ani ce si-a povestit viata (frumoasa) si la un moment dat moderatoarea i-a pus o intrebare: Ce este fericirea pt.dvs ? omul i-a raspuns: "Abia acum am ajuns sa inteleg ce este fericirea, nu banii, nu alergatura, nu averea si faima, ci bucuria de a trai fiecare zi asa cum este ea, de a o trai cu adevarat, cu bune, cu rele! Asta este fericirea, sa traim viata pe care o avem, sa ne bucuram si sa pretuim cel mai mic si mai banal lucru!"
Hai sa ne traim si noi viata asa cum este si sa incercam sa o facem mai buna asa cum putem !
PS: ma gandesc de ceva vreme sa fac o serie de postari legate de comunicare, de felul in care vedem noi lucrurile, de ce am invatat si am inteles din NLP, din ce descopar impreuna cu oamenii dragi mie, din mai multe. Poate ma ajuta, poate va ajuta....
Cum va suna, cum se vede, ce simtiti si ce ganditi legat de asta?
De multe ori asta este calea pe care o urmam-va spuneam de la inceput, poate chiar cand cititi acestea !-comunicam pe blog ca sa vorbim numai noi, sa nu ne intrerupa nimeni, sa nu se vada daca trupul nostru nu cumva spune altceva, sau poate doar aici avem curajul sa spunem mai multe lucruri, poate doar aici avem curajul sa spunem ce gandim.....cine stie, VOI STITI !?
Mie imi place sa cred ca in scris ai ocazia sa iti ordonezi mai bine gandurile si ca scriu pe blog ce simt, ce imi place si mai ales poate ceva care sa le fie de folos si altora. Masura a ceea ce scriu sunteti voi, dragilor, voi cei ce cititi aceste randuri, de aceea daca nu va place ceva sau daca va place si credeti ca vreti sa o spuneti....de fapt, va las pe voi sa faceti asa cum credeti !Va puteti intreba acum: Stai un pic, unde este antireclama blog-ului ? Am sa va raspund:
De multe ori seara ma las furat de televizor, internet, blog si imi dau seama ca a trecut mult timp. Timp din una din zilele vietii mele. Cei cu care doream cu adevarat sa comunic, ori dormeau, ori erau plecati, ori s-au saturat sa ma astepte! Ce sa le mai spun dimineata cand sunt cu ochii carpiti si nu mai stiu cum sa ajung mai repede la servici, ce sa le mai spun peste zi cand am atata treaba, ce.... Ce sa le mai spun si cand !?
Dar le spun pe fuga, le spun cu nervi, le spun cu oboseala, le spun cand nu trebuie! Uit sa le spun si .... si nu stiu..... Dar stiu sigur ca nu vreau sa raman doar cu ce vad la televizor, cu ce citesc pe blog, cu ce scriu, vreau sa traiesc viata asa cum este ea - TU CE VREI?
Aseara, la televizor (sic!), la o emisiune pe B1 parca, a fost invitat un om de 101 ani ce si-a povestit viata (frumoasa) si la un moment dat moderatoarea i-a pus o intrebare: Ce este fericirea pt.dvs ? omul i-a raspuns: "Abia acum am ajuns sa inteleg ce este fericirea, nu banii, nu alergatura, nu averea si faima, ci bucuria de a trai fiecare zi asa cum este ea, de a o trai cu adevarat, cu bune, cu rele! Asta este fericirea, sa traim viata pe care o avem, sa ne bucuram si sa pretuim cel mai mic si mai banal lucru!"
Hai sa ne traim si noi viata asa cum este si sa incercam sa o facem mai buna asa cum putem !
PS: ma gandesc de ceva vreme sa fac o serie de postari legate de comunicare, de felul in care vedem noi lucrurile, de ce am invatat si am inteles din NLP, din ce descopar impreuna cu oamenii dragi mie, din mai multe. Poate ma ajuta, poate va ajuta....
Cum va suna, cum se vede, ce simtiti si ce ganditi legat de asta?
Un comentariu:
Pai, Costi, comunicarea este foarte greu de efectuat. Nu doar sa vorbesti... asa in van... ci sa si spui ceva, adica sa comunici. Dar voi (trainerii) va pricepeti la asta, nu? Si daca in afara de elemente tehnice mai pui si suflet... atunci omul din fata ta nu va uita niciodata acel curs facut cu tine...
In concluzie... asteptam postarile tale despre comunicare.
Trimiteți un comentariu