Daca stam stramb si gandim la rece, este evident ca miscari de genul acesta sunt pregatite din timp, au nevoie de logistica si coordonare si mai ales de intretinere. Au nevoie de formarea si sustinerea unui curent media care sa alimenteze "focul", oragnizatii nonguvernamentale si islamiste care sunt implicate si devin active cam in acelasi timp si in zone sensibile, etc. Aici ai nevoie de bani, de oameni, de timp si de o strategie (revolutionarii trebuie sa manance si sa comunice, sa fie organizati cu scop si actiune, au nevoie de materiale si acces la media, au nevoie de influenta si bani ca sa atraga cat mai multa populatie in actiunile lor). Istoria ne-a aratat intodeauna cum au fost facute lucrurile. O iesire in strada se termina repede cand nu mai ai ce sa mananci, nu mai ai bani cu care sa platesti curent, apa si nici loc de munca. Pentru a tine lumea in strada ai nevoie de grupuri organizate si tot tacamul, revolutia nu se face cu 1.000 de oameni morti de foame si neorganizati din timp!
Daca mergem mai departe si facem o paralele cu revolutiile din tarile baltice in care Soros a fost in spatele multor miscari (prin fundatie si alte organizatii), aici apare Fratia Musulmana, spune presa, de orientare fundamentalista. Ce mai au in comun aceste revolutii este partea puternic mediatizata si scoasa la inaintare a fortei de comunicare prin intermediul internetului (la un moment dat chinezii au luat masuri cand fenomenul luase amploare la ei). Am putea spune ca site-urile de socializare joaca un rol aici. Este scoasa in fata nemultumirea populatiei fata de coruptia guvernelor (ma mira ca doar populatia din aceste tari este constienta de zeci de ani de aceasta coruptie a guvernelor militarizate si nu au avut multe de contestat pana acum), scumpirea alimentelor (dar ele se scumpesc constant de cativa ani) si ingradirea liberatilor civile (cand au avut societatile arabe aceasta "libertate", cand ei cultural, de sute de ani, sunt un model foarte diferit fata de cel occidental-"democratic").
Egiptul este un pilon puternic pentru interesele SUA si Israel in zona, dar mai sunt si alte interese mai ales economice.
Interesant este sa aflam raspunsuri la intrebarile:
Care este miza jocului de data asta?
Cine beneficiaza de aceste miscari?
Din Yemen pana in Tunisia tarile arabe sunt lovite bine si aici nu ma refer la guvernanti ci la populatie: in Egipt a ajuns populatia sa se organizeze in militii ad-hoc pentru a isi proteja vietile si bunurile contra hotilor si talharilor, oamenii fac cordoane in jurul muzeelor ca sa nu fie jefuite, in celelalte state oamenii nu mai au de unde sa cumpere alimente si in general activitatea este blocata. Deci tot oamenii sufera si pentru ce, pentru a inlocui o dictatura de familie cu o "democratie" marioneta dirijata de bani si interese zonale? O sa aiba si ei ce avem si noi: libertate fara putere reala de exercitare a drepturilor, acces la informatie dar si un regres cultural puternic, democratie si mai multi hoti care manipuleaza politic, etc.
Facem stop-joc in acest moment si vom astepta curiosi sa vedem ce se va intampla pe termen lung, as miza pe minim 2 scenarii:
- "democratizarea" respectivelor tari ca in republicile baltice si subordonarea lor unor interese economico-politice transnationale;
- insturarea unor regimuri fundamentaliste care sa ii determine pe americani si pe ceilalti "jandarmi" sa intervina si sa faca liniste ca in Irak. Investitie mica in revolutii, profituri mari pe urma ...
In ambele variante vom avea, cred, acelasi raspuns la intrebarea: "Qui bono?"
Sunt tare curios care este parerea ta, a celui ce treci cu ochii peste aceste randuri !?!