joi, 31 decembrie 2009

Plugusor

Traditia noastra este legata de urarile si colindele de sarbatori si pentru ca in orasele mari acest obicei devine "rara avis", ma gandeam sa va urez si sa va colind pe toti cei care treceti cu privirea pe aici.

Asadar, daca primiti cu plugusorul :


Aho, aho copii si frati,
Stati putin si nu manati,
Linga boi v-alaturati.
Si cuvintul mi-ascultati.
Ia mai minati mai flacai
Si sunati din zurgalai, hai, hai...

S-a sculat mai an,
Badica Traian
Si-a-ncalecat pe-un cal invatat,
Cu seaua de aur,
Cu nume de Graur,
Cu friu de matase,
Impletit in sase,
Cit vita de groasa,
El in scari s-a ridicat,
Peste cimpuri s-a uitat,
Sa aleaga-un loc curat,
De arat si semanat.
Si-a pornit intr-o joi,
Cu un plug cu doispreceze boi.
Boi boureni,
In coada codalbeni,
In frunte tintatei,
Ia mai minati mai flacai
Si sunati din zurgalai, hai, hai...

La luna, la saptamina,
Isi umplu cu aur mana.
Si el vru sa vada,
De-i dete Dumnezeu roada.
Era-n spic cit vrabia,
Era-n bob cit trestia.
Ia mai minati mai flacai
Si sunati din zurgalai, hai, hai...

Traian iute s-a intors
Si din grajd alt cal a scos,
Un alt cal mai nazdravan,
Cum ii place lui Traian,
Negru ca corbul,
Iute ca focul,
De nu-l prinde locul.
Cu potcoave de argint,
Ce da sporul la fugit.
Traian iute-a-ncalecat,
La Tinchin a apucat
Si otel a cumparat,
Ca sa faca seceri mari,
Pentru seceratori tari.
Si-altele mai mititele,
Pentru fete ochesele
Si neveste tinerele.

De urat, am mai ura,
Dar ma tem ca va-nsera,
Pe aici, pe la dumneavoastra,
Departe de casa noastra.
Si ne-asteapte si-alte case,
Cu bucate mai gustoase,
Cu piine calda pufoasa,
Cu vinul de vita-aleasa,
Cu cotnar de Dragasani.

Va uram cum se cuvine
Pentru anul care vine
Holde mari
Cu bobul des
Si pe creste
Si pe ses!
Câte mere în livezi
Atâtea vite-n cirezi;
Câta apa în izvoare
Atâta lapte-n sistare;
Sa ne fie-ndestulata
Casa toata!
Tara toata!
Ia mai manati, mai flacai!
Si strigati cu totii mai!
Hai, hai!

La anul si la multi ani!

Anul care vine, sa va aduca numai bine !
Sanatate si bucurie, spor in toate si multa bunatate !
Realizari si impliniri, obiective si descoperiri !
Sa fiti oameni intre oameni si cetateni ai cetatii !
Dragostea sa va inconjoare si iubirea sa va aduca intelepciune !
LA MULTI ANI !

joi, 24 decembrie 2009

Ajun de Craciun

Ajunul Craciunului si perioada sarbatorilor este pentru mine un bun prilej de a ma uita in urma la ce am realizat peste an si de a privi cu incredere catre anul ce vine.

Pe langa nasterea Domnului si tot ceea ce inseamna sarbatoare in familie si timp pretios petrecut langa cei dragi, in perioada asta a anului cu totii ne reamintim ce inseamna prietenie, dragoste, respect si daruire.

M-am uitat in urma la posturile de pe blog, am aruncat o privire pe comentarii si am ascultat glasul frumos al celor ce au trecut cu privirea peste acest blog. M-am bucurat ca sunt oameni frumosi, oameni care au grija de sufletul lor si oameni care doresc o lume mai buna pentru ei si pentru ceilalti.

M-am oprit o clipa sa ma uit la cei care urmaresc blogul si simt caldura unor inimi frumose si a unor minti deschise.

Pentru toti cei mai de sus, dar si pentru toti cei care mai trec pe aici le urez in ajun de Craciun:
sa aveti parte de vise frumose indeplinite,
sa va ingrijiti speranta si curiozitatea ca sa creasca mari si frumoase,
iubirea sa va inconjoare si sa curga lin si neabatuta prin venele sufletului vostru,
sa va apara in cale si sa puneti mana pe toate oprtunitatile de care aveti nevoie pentru o viata mai buna,
sa pretuiti sanatatea si sa va bucurati de ea,
lumina calda si plina de siguranta a Domnului sa va insoteasca in fiecare clipa minunta a vietii voastre !

Craciun Fericit tuturor !

miercuri, 23 decembrie 2009

POT SA IMPRUMUT 25 $ ?

Un om a venit de la munca tarziu, obosit si nervos, gasindu-si baiatul de 5 ani asteptand la usa.

-Tati, pot sa te intreb ceva?

-Da sigur, despre ce e vorba? a raspuns omul

-Tati, cati bani castigi pe ora?

-Asta nu e treaba ta. De ce ma intrebi astfel de lucruri. Spuse omul nervos.

-Doar vreau sa stiu....Te rog spune-mi, cat castigi pe ora?

-Daca trebuie sa stii, castig 50$ pe ora.

-Ah, a raspuns micutul, cu capul plecat.

-Tati, imi imprumuti te rog 25$?

Tatal s-a infuriat:
-Daca singurul motiv pentru care m-ai intrebat asta este ca sa imi ceri niste bani sa iti cumperi o jucarie prosteasca sau alte porcarii, atunci du-te direct in camera ta la culcare. Gandeste-te de ce esti asa egoist. Nu lucrez din greu in fiecare zi pentru asa copilarii !

Micutul a mers in liniste in camera si a inchis usa.

Omul s-a enervat si mai tare pe intrebarile baiatului. Cum a putut sa puna asa intrebari doar pentru a cere niste bani.

Dupa o ora, omul s-a calmat si a inceput sa gandeasca:

"Poate chiar era ceva de care chiar avea nevoie sa cumpere cu 25$ si chiar nu mi-a cerut bani des."

Omul a mers la usa baiatului si a deschis-o.

-Dormi? a intrebat...

-Nu tati, sunt treaz, a raspuns baiatul.

-M-am gandit, poate am fost prea dur mai devreme, spuse tatal. A fost o zi lunga si m-am descarcat pe tine. Uite aici ai 25$

Micutul a sarit, zambind.

-Multumesc tati, a zbierat.

Dupa aceea a scos un pumn de bani.

Omul a vazut ca baiatul avea deja bani si s-a enervat din nou.

Micutul si-a numarat incet banii si s-a uitat catre tatal sau.

-De ce vrei mai multi bani daca deja ai? a spus tatal.

-Pentru ca nu am avut destul, dar acum am, a replicat baiatul

-Tati, am 50$. Pot sa cumpar o ora cu tine???? Te rog sa vii mai repede acasa maine. Vreau sa mananc cu tine.

Tatal a fost distrus. Si-a luat baiatul in brate si l-a implorat sa il ierte.

Este doar o reamintire pentru toti ce lucreaza din greu in viata. Nu ar trebui sa lasam timpul sa treaca printre degete fara sa petrecem timp cu cei care chiar conteaza pentru noi, aceia apropiati de inimile noastre. Sa ne amintim sa impartim cei 50$ din timpul nostru cu cineva pe care iubim.

Daca maine murim, compania pentru care lucram ne va inlocui foarte usor, in cateva ore. Dar familia si prietenii pe care ii lasam in urma o sa simta pierderea pentru tot restul vietilor lor.

luni, 21 decembrie 2009

Praf de stele

Noaptea inghetata isi tipa viforul si gerul peste apa lacului inghetat. Luna mare ce s-a itit dintre muntii stancosi, se vedea acum in toata splendoarea ei si poleia cu lumina de argint lacul, muntii si brazii din margine.

Omul gafaia si se lupta sa faca partie catre marginea de lac, in locul unde putea sa intre pe oglinda inghetata a acestuia. Era imbracat in cojoaca mare de muntean si tragea cu osardie o sanie incropita din stinghii de brad. S-a oprit pentru o clipa, s-a indreptat de spate, cu dosul mainii stangi, si-a sters din barba aspra gheata rasuflarilor si a tras tare pe nas parfumul rece al brazilor. Cu toate ca era inghetat si muschii il dureau de la efort, omul era fericit.
A ajuns !
Acolo in marginea lacului, langa brazii mari, paraul inghetase intr-o mica cascada de apa impietrita.

Parca se mai domolise si vantul si aerul inghetat incremenise in lucirea lunii. Nu isi auzea decat rasuflarea adanca si scartaitul zapezii sub talpile cizmelor. Din cand in cand un lup urla departe, nu a jale si teama, ci a chemare pentru suflete ratacite.

Omul s-a oprit, a tras sania langa el si din desaga mare de pe ea a insirat frumos uneltele in stanga sa. Si-a facut cruce de 3 ori, a batut din palmele inchise in manusile groase din lana, sa dezmorteasca degetele si s-a apucat de treaba.
A mesterit, taiat, cioplit si curatat cam 3 ceasuri. Cand a sfarsit, s-a oprit, s-a dat 2 pasi inapoi si s-a uitat la ce a facut. Din oglinda apelor inghetate acum ii zambea Maica Domnului prinsa in gheata cascadei cu Pruncul in brate tinut sub apele incremenite in frig ca si cum undele inghetate il spala de tot ce este murdar pe lumea asta.

Omul a zambit, i-a placut ce a realizat!
Infrigurat a scotocit prin buzunarul mare al cojoacei. De acolo scoase cu grija o mica sticluta invelita intr-o naframa. Scoase dopul si turna apa sfintita din ea pe fruntea Maicii Domnului. Aceasta curse incet si ingheta in coltul ochilor, ca doua lacrimi de fericire pentru pruncul scaldat in undele incremenite ale cascadei.

A strans uneltele cu grija, le-a indesat in desaga din sanie si a dat sa plece cu multumire in suflet. S-a oprit si s-a uitat iar la lac, la padure si munti, la frumosa infatisare mesterita de el din apele inghetate. Fericirea si multumirea se vedea in ochii sai, se auzea in respiratia linistita si se simtea in inima lui plina de iubire. Isi facu iar 3 cruci mari si porni inspre padure sa taie ceva lemne pentru foc si ceva crengi de brad de pus prin casa, sa le miroasa a padure si celor 3 prunci ai lui. La gandul lor, inima brabatului se incalzi mai tare si isi aduse aminte de povestea veche a Maicii Domnului si a nasterii lui Isus si a zilei de sarbatoare a Craciunului ce va sa vie curand. Sufletul sau era plin de bucurie pentru ca stia ca o sa stea cu cei dragi si o sa petreaca cu familia si prietenii sai.

Ce nu stia el, era ca in noapte inghetata, printre brazii padurii, umerii lui luceau in mii de diamante desprinse parca din luna. Pulberea de gheata din sculptura cascadei lucea ca praful de stele si parca un inger il poleise pe barbatul ce mergea agale catre casa.

Boierii care au fost de Craciun la lacul inghetat, veniti sa se bucure de gheata si de lunecusul pe patine au descoperit minunea din gheata si au fost minunati de maiestria ei. De atunci locul se numeste Scaldatoarea Maicii Domnului si se spune ca omul curat care se scalda acolo ii da Bunul Dumnezeu tarie in oase si copii multi si sanatosi.

Putini stiu de povestea barbatului ce plecase dupa lemne si cum, ceva praf de stele cazut pe umerii sai, l-a indemnat sa faca aceea minune cu uneltele sale de tamplar, intr-o noapte rece din ajunul Craciunului. El nu stie cum a ajuns sticluta de apa sfintita stransa in naframa din buzunarul sau si nu se mai intreba de asta.
In acea noapte s-a spalat de toate intrebarile pe care le avea si a trait multumit si impacat cu el, cu ceilalti si cu Bunul Dumnezeu.

vineri, 11 decembrie 2009

Provocare pentru noul presedinte

Am citit articolul din hotnews Omul care nu vrea sa fie "prieten cu sistemul. Foarte interesant si va recomand sa il cititi. Un fost padurar se lupta cu jaful defrisarilor, coruptia si furtul din padurile tarii.

Este strigator la cer !

Am fost prin multe zone prin tara, mai ales prin Ardeal si Moldova si este un dezastru !

Se fura, ca sa fiu in ton, ca in codru nene !

Mergi prin zone pe unde stiai paduri si vezi dezolanta cioturilor ramase, este o intreaga mafie care pleaca de la baronii locali si ajunge sus, sus, trecand prin partide, pana la oamenii din guvern.
Politia, cei de la mediul si oficialitatile merg mana in mana si fac bani pe furt !

Un prieten a participat la o competitie sportiva montana pe numele ei Carpathian Adventure, care avea si parte de orientare turistica undeva in Retezat in 2007. Datorita defrisarilor masive multe echipe au pierdut traseul si au ramas socati (romani si straini) de felul in care s-au despadurit munti intregi.

Saracul codru, cred ca nu mai vrea de nici o culoare sa mai fie frate cu romanul !

De aici vin si inundatiile :nu mai sunt paduri care sa stabilizeze terenul si sa regleze vanturile si clima.
De aici vine valul de boli: poluarea si chimicalele isi fac de cap.
Din cauza asta fug turistii de la noi: in anii '90 multi spuneau ca suntem o Elvetie mai estica, acum sunt ingroziti.

Este o provocare pentru noul guvern si noul presedinte sa faca ceva ! Printre multe alte hotii, poate sa inceapa cu asta si le dau si un motiv bun: daca continua sa ii lase pe hoti sa fure si sa le bage si lor bani in buzunar, in cativa zeci de ani vor vietuii intr-o tara goala si pustiita de vanturi, inundatii si poluare. Poate nu ii intereseaza de ei, dar ar trebui sa ii intereseze de copii lor !

miercuri, 9 decembrie 2009

Poveste de iarna

Azi miroase a iarna pe strada. Aerul rece iti ingheata nasul si mainile. Miroase a curat si naste in mine senzatia placuta a zapezii ce poate va apare.

Gandul m-a dus la o poveste de iarna. O poveste ce a fost spusa la gura sobei, intr-o casa de tara, intr-un sat din Vrancea, la marginea catunului, unde viscolul suiera si musca cu dinti de gheata in zapada multa incremenita in troiene. Lampa cu gaz si sticla, palpaie si afuma lumina in mica casa din marginea satului. Mos Culai, frate cu bunica, a scos tuica parfumata de la fiert si ne da la fiecare canute mici din pamant si ne spune:
-Sorbiti incet ca arde! Sa va incalzeasca un pic inima, ca tare-i viforul pe ulita si inghetate sunt nasurile voastre, mai, Fete Palide de capitala, ce sunteti !

Noi, bucurosi de micul bol fierbinte si dezmortiti de aroma de tuica fiarta cu "chiper" si "scurtisoara" cu spune Nea Culai, ne-am strans mai tare in jurul sobei vechi de paianta. Nea Culai, barbat vanjos si nalt ca bradu', intinde picioarele catre soba, aprinde o "pipusca de Maraseasca", soarbe zgomotos din cana de tuica si ofteaza. Se uita la fetele noastre rosii de frig si caldura, pe jumatate amortiti si somnorosi. Se sterge cu dosul palmei pe mustata de "honvez" si chisca niste vreascuri in soba. Unul il tine sa scormone in jar si sa faca loc sa arunce niste barabule la copt. Zambeste strengareste pe sub mustata, noi stiam dupa cum ii rad ochii ca vrea sa ne veseleasca. Prea eram ca niste curci ciucite pe langa dansul!

Sta un pic, trage tare fumul in piept si zice:
-Mai puilor de closca voi stiti ce se facu pe aici pe langa catuna acu, fo 40 de ani, cand era iarna grea si viscolul tipa ca acuma ?
Noi muti, dar cu ochii lipiti de el, nu ziseram nimic. El zambeste iar si spune:
- Ma gandeam eu, de un sa stiti voi, mucosi fara tuleie, ce se vazu pe locurile astea !
Se intinse mai bine, puse pachetul de Marasesti la uscat pe marginea cuptorului si ne depana o poveste de iarna cu boierul locului indragostit de un suflet de pe lumea cealalata. Ne vorbi de Iele-Lele, de flacarile de pe deal si banul dracului ingropat acolo, de ofiterul neamt ascuns de tanti Polina in beci vre-o 6 luni, cand au trecut rusii pe acolo si de cum se intalnira toate astea in bordeiul lui Nea Culai de la marginea campului de bostane, in plina iarna.

Ne-a purtat Nea Culai, cu vorba lui dulce moldoveneasca intr-o poveste parca aievea facuta din jarul sobei si suierul vantului. Ne spus cum au venit lupii la bordei, cum s-au spariet personajele povestii, cum a luat foc bordeiul si boierul a murit ars cu banii in mana, dar fericit ca se duce dupa dragostea lui moarta de 10 ani. Ne-a spus cum tanti Polina a plans dupa ce neamtul a fugit si a trecut Dunarea cu lipovenii, ca sa se duca la sarbi. Mai are si acum scrisoarea lui cand o anunta ca pleaca in Canada. Ne-a mai povestit de lupii care i-au pazit in iarna aceea de rusii care vroiau sa fure tot ce gaseau de mancare si gandul bun pe care il pusese Bunul Dumnezeu pentru familia lui, cand barbatul bunicii a fost dat diparut pe front si bunica a trebuit sa se descurce singura cu atatia copii.

Doamne, in acea seara am vazut atata viata traita parca in multi ani, asa cum este ea, cu bune, cu rele si cat de impacat era Nea Culai cu toate, nu era suparat si nici dusmanos pe nimeni. Chiar daca boierii, razboiul si comunistii au tropait cu bocancii peste sufletele lor. Nea Culai era senin si intodeauna incheia cu vorba lui:
"-Mai copii, mai copii, viata este asa cum o desira Dumnezeu de pe ghem! Cu noduri, cu fir subtire, sau cu fir gros. Totul e sa impletesti ceva frumos cu ea !"

Asa ca azi, mi-am adus aminte de povestile de iarna si de farmecul lor, de faptul ca totul in viata are un fir si noi impletim la el mereu.

luni, 7 decembrie 2009

Rezultatul la voturi

Rezultate BEC, dupa centralizarea a 99,95 % din voturi: Traian Basescu - 50,33%, Mircea Geoana - 49,66% - 7 Decembrie 2009 ora 14:00.

Pana ce PDSR-ul nu va renunta la mastodontii din partid si la mafia ce ii sprijina, nu o sa aiba nici o sansa in fata golanelii PDL-iste. Asta o arata si rezultatului votului de ieri, cu o prezenta la vot de aproape 60%. Un sfert din romanii cu drept la vot sunt indiferenti sau scarbiti si nu au fost la vot, iar cei 60% sunt jumatate cu unii si jumatate cu altii. Lumea un pic patimasa, dar controlata. Adevarul este ca nu avem un partid ca alternativa la cele 2.

Istoric vorbind, ambele sunt copii FSN-ului. Daca ne aducem aminte, acum 20 de ani, de revolutie, a venit in vestitul pulover nenea Roman si cu zambetul de babauta amabila nenea Iliescu la teveu si s-au autoproclamat conducatorii Romaniei. Ajutati de regizorul Sergiu, poetul Dinescu, bisnitarul Dan Iosif si calaul Gelu Voican Voiculescu, baietii au pus-o de un FSN-eu.

Mana in mana nenea Ilici si Petrisor au chemat minerii, au pus bocancu'n gatul Taranistilor si adevaratilor Liberali odata cu eliminarea "Golaniadei" demonstrantilor din Piata Universitatii.
Au mers impreuna ani buni, au format miezul dur si strans al liniei de partid, au scos lesa mafiei si i-au dat drumul in tara. La un moment dat, ca sa dea impresie de pluripartide, odata cu jalnica prestatie a domunlui Tap/Ciorbica, cei doi amorezi s-au despartit si au facut partide separate. De aici s-a nascut PD-pe urma PDL si actualul PDSR. Va mai amintiti de razboiul rozelor, care avea un trandafir, care avea trei sau mai multi ?!

Asa trece timpul si lupii schimba blana, dar naravul ba si ne trezim cu marea confruntare Base - Geoana. In spate, baietii destepti isi freaca mainile, jocurile sunt oricum facute indiferent cine iese, afacerile pe seama tugulanului merg mai departe.

Vaccinurile au fost vandute, spaga pe contracte se ia in continuare, mizeria va reapare pe strazi (acolo unde a disparut temporar), lumea se intoarce la circul si painea de toate zilele.

Asadar inchei aici despre alegeri si raman cu un ochi pe guvernanti ca doar din "farfuria poporului mananca si ei, nene Iancule" si daca tot este vorba si de farfuria mea, nu prea vreau caini care sa isi bage botul in ea.

Vin sarbatorile, vine viata spirituala pe care ne-o da Craciunul si Nasterea Domnului, vin lucrurile de suflet si iubire, acele nepalpabile adevaruri care ne fac pe noi fiinte nemuritoare nu masa electorala.

Sa ne bucuram de sarbatori si de cei dragi noua si Mos Nicolae sa ne aduca in viata tot ceea ce este adevarat si frumos !

La multi ani Nicu, Nicoleta, Nicusor, Nicolae si tuturor ce sarbatoresc pe Sf.Nicolae !