Basescu la inundatii Tamaseni, rusinea si bolsevicul

Aristotel, mentorul lui Alexandru cel Mare, marele filozof grec, spunea in una din lucrarile sale ca omul care nu face politica nu este considerat un cetatean cu drepturi depline in societate. Cel care se implica in politica este pe treapta superioara de evolutie si un cetatean al cetatii.

Asadar, ca un bun cetatean al cetatii care se numeste Romania, atent la cel care conduce destinele cetatii, iau atitudine si spun (ca in piesele lui nenea Iancu):
RUSINE ! RUSINE ! si iar RUSINE ! Asa nu se mai poate !

Va las pe voi cetateni ai cetatii sa privit filmarea, mie acum imi este RUSINE ! Da, am ochii plecati si inima trista, nu ca l-am votat, nici ca l-am simpatizat, nici ca l-am antipatizat (motive am cu carul), nici pentru ca a reusit sa pacaleasca o multime de oameni, ci pentru ca este roman. Eu credeam ca romanii au inima si suflet, dar se pare ca in cazul lui m-am inselat !
Fratilor este gol pe dinlauntru, gol ca o nuca gaunoasa, suna sec !


A ajuns necazul omului de rasul si circul lui Basescu. A ajuns un sarman roman care se plange si el presedintelui (ca doar in asa conditii are ocazia), se plange ca nu mai are cui, se plange pentru ca munca, sperantele si ceea ce pentru el inseamna acasa sunt sub ape, ajunge sa fie gratulat cu apelativul: Bolsevic de ultima speta !

Da, iata si un bau-bau rasuflat: bolsevicul de speta ultima, tata puiului de comunist, ruda cu c__va imputita, traitor in zona Moldaviei, in apele dulci si revarsate, prin care se plimba marinerul. Marinerul este o specie pe treapta mai inalta in lantul trofic, din ramura sacaliadelor, merge ca sfantul pe ape si papa speciile mai sus metionate!

Apoi se rade un pic si cearta cetateanul ca de ce vrea asa de multe intr-un an: si salarii, si pensii, si diguri !!!! Eeee, asta este culmea, da ce este el Mos Craciun !? El este un biet mariner ce vrea doar "sa aiba grija" de comorile corabii nu de prapaditii de marinari care populeaza corabia si iau si ei apa in barcile lor gaurite !

Sa il mai lase in pace acesti mici si insignifianti traitori pe pamanturile stapanite de el ! Oricum astia fac parte din procentele PSD-ului, ce treaba are el cu ei, el cu TARA are treaba - si inca ce treaba !!


Vreau sa fiu treaz, cu urechile ciulite si ochii mari. Sa fiu atent sa il votez pe Mos Craciun, sa ne aduca tot ceea ce avem nevoie, noi cei cu stampila in mana. Sa rada cu pofta impreuna cu noi, nu de noi!


Data viitoare imi voi exercita dreptul de cetatean si voi pune votul unde trebuie numai pe rasul sadic si prostesc al lui Basescu nu ! Asta ca macar sa nu mai vad la televizor:

• Oameni disperati, oameni in necaz care sunt vizitati si ironizati doar ca un presedinte sa fie filmat si dat pe post ca a fost acolo (campania electorala a inceput) numai ca adevarata lui fire a iesit, iar, la iveala;
• Romani pacaliti de imaginea made in USA a unui om care nu are nici macar pe departe ceva comun cu tara pe care o conduce, o conduce in directia in care alegatorii pierd si alesii castiga;
• Oameni fara coerenta si viziune care sunt depasiti de situatie si le dau cu tifla celor care ii cer socoteala;
• Oameni miniaturizati de orgoliile lor meschine;
• Acest circum et panem al zilelor noastre.

Gata, atat ! Cu rusine dar si cu vointa trebuie sa fim hommo politicus, este dreptul nostru!

Pe cine lasam sa ne conduca, acela ne reprezinta si respectul pe care il arata politicienii este respectul pe care noi il cerem de la ei si il meritam, altfel nu puneam stampila pe numele lor, nu !?

Calculatorul din capul meu-partea VI

Ma uit de ceva zile la ingredientele pe care le-am aranjat in partea itermediara si nu eram hotarat sa ma apuc de ceva anume, nu se materializa in mintea mea reteta, doream sa fac o combinatie de arome, gusturi si trairi. Nu imi dadeam seama de ce nu gaseam impulsul necesar sa incep. M-am tot invartit in jurul ingredientelor ca bucatarul ce doreste sa inceapa dar nu este convins.

Deodata mi-am dat seama! Am realizat despre ce era vorba! Ceea ce doream sa fac nu era aliniat cu trairile mele interioare. Eu am nevoie de ordine si structura, de un punct de unde sa incep si de unul unde trebuie sa ajung. Daca le am pe acestea si o idee despre pasi/structura atunci ambalam motoarele si ii dau drumul catre obiectiv.

Asa ca am stat un pic sa ma gandesc unde vreau sa ajung (de unde plec stiu-de la ingredientele retetei) si ce pasi sa fac. Incet, incet se contureaza o "harta" in mintea mea, unde vad locul in care vreau sa ajung, locul unde sunt, vad traseul pe care pot merge si cateva variante, ma uit si studiez obstacolele ce pot aparea, incep sa caut resursele de care am nevoie sa merg prin harta ca sa ajung acolo unde doresc. Este ceva ca si calatoriile negustorilor care cerceteaza bine harta mai inainte sa porneasca.

Mai stau si ma gandesc cum este in locul de unde pornesc, ce ma face sa plec mai departe, ce am bun si pretios acum si pot sa iau cu mine ca sa ma ajute in calatorie.

Ma uit cu ochii mintii la locul unde vreeau sa ajung si la "bogatiile" pe care le gasesc acolo, pe urma ca si Dorothy din "Vrajitorul din Oz" stau si contemplu cu bucurie inceputul drumului, calea pana acolo si tot ceea ce am de urmat, alaturi de "resursele" mele. Ma gandesc la primul pas, la urmatorul, ma pregatesc de drum, si ma imaginez in cele mai mici detalii cum este cand voi ajunge la destinatie.

Aud un chichot infundat in spatele meu, ma intorc iritat sa vad cine rade de harta mea. Ma uit si vad programul Maimuta care rade cu mana si coada la gura. Ma incrunt la ea si ridic sprancenele a semn de intrebare!? Ea imi arata cum m-am indepartat de scopul initial al articolului si zice ca si eu sunt maimuta uneori. Bine, bine, ai dreptate hai sa ne intoarcem la reteta noastra !

Hai sa vedem: metafora am pus, cred ca si transa isi face efectul....., da, da, un pic de strategie cu vise, dar o sa mai punem un pic. Hai sa vedem cum facem sa preparam ceva cuvinte care schimba minti si nivele neurologice. Maimuta a luat deja ceva nivele si se joaca cu ele, unele se aliniaza, altele nu, ea le inavarte, le mirose, le asculta atent, le SCUTURA !!!

Nu bestie paroasa, lasa-le in pace !!! tip la ea, Nu vezi cum imprastii cu credintele si valorile mele peste tot !!! Si ce daca daca unele sunt limitative, sunt ale mele!!! Lasa-ma pe mine sa le schimb si sa le aranjez !

Uf... si Maimuta asta, ce isi baga ea nasul pe unde nu trebuie ! O sa incerc sa ii arat ceva legat de reteta mea ca sa fie atenta la un lucru si sa imi lase credintele in pace.

Ia sa vedem care-i treaba cu aceste cuvinte care schimba minti. Lucrurile stau cam asa: cuvintele chiar daca nu au in comunicare un rol foarte mare (cam 7% este participatia lor in comunicare, restul se impart in 38% limbaj paraverbal-tonul, ritmul vocii si 55% limbaj nonverbal-postura, gestica, limbajul trupului) totusi ele influenteaza mintea nostra, chiar o poate schimba. Si aici ma refer nu numai la cuvintele pe care le auzim din exterior sau le spunem cu voce tare ci si la dialogul nostru intern-la ceea ce auzim in capul nostru si la ce ne spunem in gand (nu sunt nebun, uneori auzim in capul nostru vocea cate unu miniEU ce tot ne spune niste lucruri, de genul: Un barbat este responsabil si dur! sau O fata buna este supusa si ascultatoare!), acest dilog intern este generat de diferite situatii, credinte, valori, experiente, poate fi o reactie la stimului externi (in marea majoritate a cazurilor) sau interni.

Asa ca ori de cate ori auzim cuvinte sau le spunem in gand, acestea genereaza in noi trairi si scot la suprafata cu o viteza uimitoare (de cele mai multe ori nici nu suntem constienti de asta) imagini, sunete, mirosuri, senzatii si experiente legate de semnificatia lor. Genereaza in capul nostru o serie de exercitii ale creierului, un fel de antrenament sa retraiasca semnificatia acelor cuvinte. Daca ne aducem aminte de ce am vorbit in alte articolele precedente legate de Perceptie si Harta realitatii, prin care vedem lumea si verbalizam experiente, o sa ne dam seama despre ce este vorba.

Sa va dau un exemplu:

Ca ocupatie de baza sunt trainer si imi place foarte mult asta! In training folosesc asa numitele name-tag-uri (foi de hartie sau carton indoite pe care participantii isi scriu prenumele, le lasa pe masa in dreptul lor in asa fel incat toata lumea sa vada cum ii cheama). Acestea sunt folositoare pentru mine ca sa ma pot adresa pe nume participantilor rapid si cu eforturi minime, dar si celorlalti participanti ca sa se cunoasca mai usor. Cred ca ati inteles despre ce este vorba. Pana acum 2-3 ani cand rugam participantii sa isi scrie prenumele pe name-tag le spuneam ca imi este mie mai usor si asa le voi retine numele mai repede. Si totul era OK.

Dar de vre-o 2-3 ani incoace am folosit o alta formulare, era ceva de genul: Va rog sa va scrieti prenumele pe aceste etichete de nume, ne este de folos tuturor ca sa stim cum ne apelam unii pe altii, dar mai ales mie, deorece sunteti multi si imi este greu sa retin numele tuturor! Am folosit aceasta expresie cam 2 ani la rand la fiecare curs, in forme asemanatoare condimentate cu ceva autoironie (ca sunt mai batran, etc). Si am avut foarte multe cursuri! Stiti care a fost efectul !? Incet, incet imi era din ce in ce mai greu sa retin numele cursantilor, pe urma numele persoanelor pe care le cunosteam. La un moment dat chiar puneam asta pe seama varstei. Dar, totusi, am doar 38 de ani, nu cred ca ma sclerozez asa de repede !

La un moment dat, de cand am inceput sa studiez NLP, am avut o revelatie, mi-am dat seama ca sunt cuvinte care schimba minti! Si eu am folosit astfel de cuvinte cu mine si am reusit sa imi schimb incet, ceva in mine, de imi era greu sa retin numele persoanelor pe care le intalneam. Practic ori de cate ori spuneam lucrurile respective, in inconstientul meu se declansau acele trairi, experiente cand eu uitam numele persoanelor intalnite, chestii care ajungeau in creier si scoteau de acolo strategia mea de a uita. A functionat perfect, doar faceam exercitii foarte des si creierul meu a ajuns foarte bine antrenat sa faca asta: sa ii fie greu sa retina numele persoanelor.

Acum am revenit la formula: Imi va fi mai usor sa va retin numele! si intr-adevar imi este mult mai usor sa retin numele persoanelor pe care le intalnesc. Inconstientul meu stie cum sa faca asta!

La fel se intampla si atunci cand cineva care are influenta asupra ta iti spune: Nu esti in stare sa faci asta... ! Esti un nimeni ! Nu vezi cum ceilalti fac asta.... si asta.... !?. Uite asa, daca o repeta destul de des, ajung astfel de cuvinte sa fie un bun antrenor al creierului tau si inconstientul tau le va prelua ca pe niste comenzi. El va aduce la suprafata toate acele experiente in care nu ai fost in stare, nu ai putut sa faci asta... si asta.... Atunci inconstientul tau, care stie cum sa faca sa nu fi in stare va executa comanda. IAR TU CHIAR NU VEI MAI FI IN STARE !

Poti sa cazi in mlastina vrajitoarei rele ! La fel se intampla cand parintii isi molesteaza verbal copii, cand partenerii reproseaza si critica sau cand tu iti vorbesti in capul tau si iti spui: Nu o sa iasa, este prea destept pentru mine!, sau Nu cred ca se va uita la mine, este prea frumosa si are atatea alte alegeri, nu cred ca ma va alege pe mine !, sau Of, iar mi-a iesit pisica neagra in cale, o sa am ghinion !, sau Eu sunt prea sarac sa imi pot permite vreodata asa ceva ! si multe, multe altele. Toate aceste cuvinte sunt ca niste vraji urate, ce incearca sa te traga in jos, in mlastina programelor neuro-lingvistice negative! Mai multe de atat, unele din ele ne creaza credinte puternice, care actioneaza ca niste programe puternice si carora ne supunem neconditionat uneori (vezi superstitiile, conditionarile din copilarie, conditionarile religioase, etc).

Hei, nu te intrista Maimuta bleaga! Uitasem ca Maimuta din capul meu era atenta la ce scriam! Nu toate cuvintele schimba mintea in ceva ce nu dorim. Doar sti si tu ca sunt multe altele care schimba minti in bine ! Acelea sunt cele care te imping sa fi vesel, curios, multumit, in siguranta, fericit !

Putem sa fim noi vrajitorii cei buni si sa folosim cat mai des acele cuvinte care ne schimba, in sensul in care dorim sa ne schimbam si care ne programeaza neuro-lingvistic cat mai bine pentru a ne atinge scopurile noastre. Doar fiecare este animat de un scop in viata, numai ca se intampla ca uneori sa nu il zarim foarte clar.

Putem sa fim atenti la ce vorbim, sa fim selectivi la ce auzim si mai ales sa ne alegem cu grija cuvintele si intelesul lor pentru noi, in dialogul nostru intern. In loc sa spunem: O ce nasol este azi ! putem spune Azi cred ca este o zi misto si provocatoare !, sau Cred ca o sa imi iasa acum ! in loc de Nu mai am nici o speranta !, etc. Ne putem programa singuri ca sa gasim fericirea, mintea noastra stie cum sa o faca, numai sa o lasam sa o faca !

Data viitoare vom lasa Maimuta sa se joace un pic cu nivelele neurologice, mai ales cu cel de Credinte/Valori. Va iesi o prajitura buna pana la sfarsit, o sa vedeti !

Dar pana atunci, hai sa fim ca Dorothy si impreuna cu ce ne este drag noua, sa ne uitam la frumosul drum ce se asterne in fata noastra, drum ce duce la telul pe care il dorim acolo in adancul minunatei noastre fiinte.

Despre Ingeri si Maimute

Se spune ca intr-o padure mare, de la inceputurile timpului, unde ideea de om nici nu se nascuse, daramite tehnologia lui mai avea sute de mii de ani pana sa apara, Dumnezeu daduse puterea si inteligenta Maimutei.

Regele Maimuta era un iscusit luptator, inteligent si devotat supusilor sai. Avea o coroana din aurul pur al vietii fara de sfarsit din care isi tragea puterea. Coroana o primise inca de la investire, ca semn al puterii ce ii fuse data in stapanire. Coroana ii dadea forta Regelui Maimuta sa faca toate acele minunate lucruri, pe care acum putine le mai vedem in picturile vechi chinezesti si poate doar le mai citim in povestile lor.

Coroana avea daruri multe si facea sa se implineasca dorintele celui ce o purta. Numai ca Regele, oricat de rege ar fi fost el, era o maimuta, nu ! Doar de aceea se si numea Regele Maimuta ! Si ca orice maimuta atentia lui era atrasa de multe ori de lucrurile usoare, colorate si haioase, curiozitatea lui era mare, dorea sa vada tot, sa auda tot, sa guste tot, sa miroasa tot, sa simta tot ! Era atat de curios si iscoditor ca orice maimuta de vedem acum ca se joaca in padurile Asiei si Africii.

Joca si curiozitatea lui il faceau de multe ori sa uite de coroana, prin cine stie ce creanga, sau cazuta langa culcusul de cu seara facut. El zburda vesel de multe ori din creanga in creanga, se legana cu prietenii in copaci, mergea sa culeaga fructe sau se lupta cu tigrul ce dorea sa ii manance din supusi.

Coroana, de multe ori, era gasita de alte maimute nu prea intelepte care isi doreau tot felul de lucruri ciudate. Asa se face ca in padure apareau din cand in cand tot felul de lucruri si fiinte, care de care mai ciudate sau minunate: unele mai fioroase si rele, altele mai frumoase dar reci si fara suflet, unele urate dar pline de dragoste si multe altele pe care va las pe voi sa vi le inchipuiti.

Pe multe din lucrurile ce apareau in padure cand Regele Maimuta isi uita cine stie pe unde coroana, apasau ganduri negre si setea de sange. Padurea era ingrozita de faptele lor! Regele Maimuta dupa ce ca se ruga la Dumnezeu sa ii gaseasca coroana ii era si cam frica sa dea piept cu fiarele nascocite de altii. Curiozitatea si nestatornicia lui il trageau sa afle alte si alte lucruri noi si interesante din padure. El cam uita repede care era datoria lui. Maimutele se cam suparasera pe el ca erau neglijate, iar celelalte fiinte din regat se tot plangeau: ba ca tara este fara stapan si fiarele isi fac de cap, ba ca Maimuta este cam neserioasa, ba una, ba alta !

Dumnezeu auzind vaietele fiintelor din padure s-a hotarat sa faca o schimbare, asa nu se mai putea ! Dar nu stia ce sa faca, Regele Maimuta ii placea, era inteligent si bun, era curios si invata multe si mai ales era greu de prins. A stat si s-a gandit pana a aflat cum sa faca. Ce credeti voi ca a facut ?! A ales un inger care canta minunat la vioara, Domnul cand il auzea era vrajit de muzica lui ! Cand i-a cantat prima oara, Dumnezeu a vazut cu ochii mintii lumea si i-a fost dor sa o creeze! Asa ca a trimis Domunl ingerul sa cante in padure, dar sa nu se arate Regelui Maimuta, ci sa il atraga, vrajit catre locul pe care Dumnezeu il pregatise.

Ingerul a venit in padure si a cantat razelor de soare, picaturilor de roua, dragostei din fiinte, inimii deschise si adierilor de vant. A cantat florilor si parfumului lor, a cantat dorului si singuratatii, caldurii si sigurantei. A cantat fericirii si implinirii, a cantat tineretii si intelepciunii...a cantat cu un fir de suflet frumos ce atragea orice fiinta din padure. Regele Maimuta a fost vrajit de sunetul viorii Ingerului Albastru. Acesta i-a cantat si l-a dus incet, fermecat pana in pragul Palatului lui Dumnezeu.

Dumnezeu, intre timp, crease omul deorece si el a fost prins in vraja viorii si dorul lui ne-a creat pe noi ca sa fie implinita lucrarea. Si ca sa nu piarda Maimuta, a luat-o, a pus-o in capul omului cu tot cu coroana daruita. De atunci omul a fost curios si dornic sa invete, si-a pus la lucru inteligenta si intuitia. Maimuta sta in capul lui si il indeamna pe unde sa mearga si ce sa faca.

Daca Maimuta uita coroana prin cotloanele mintii umane, se mai intampla sa apara lucruri noi si minunate daca omul asculta cantecul Ingerului Albastru sau lucruri rele si odioase daca este surd la acesta.

De aceea este bine ca din cand in cand sa "curatam" urechile si sa fim atenti sa auzim minunatul cantec al Ingerului Albastru, acest cantec este vocea care are grija de noi si stie sa capteze atentia Maimutei, stie sa deschida portile sufletului astfel ca in el sa intre Raiul !

Fiecare are cate un inger ce ii arata calea, totul este sa il asculti, sa lasi Maimuta din capul tau sa fie vrajita de cantecul ingerului. Vei vedea calea si nu trebuie decat sa mergi pe ea !