joi, 12 iunie 2008

Calculatorul din capul meu-partea V

Iata, in sfarsit, am reusit sa imi fac timp si sa studiez un pic ce face programul Maimuta din capul meu. Ultima oara se oprise pe langa niste soft-uri prafuite si vechi, undeva in cotloanele cam neumblate ale mintii mele si a fost fascinata de ce a gasit acolo. A luat unul din obiecte in mana, s-a uitat curioasa la el, l-a mirosit. Cand a incercat sa guste un pic din el, acesta a inceput brusc sa tipe, sa se agite, sa dea din maini si din picioare, sa vorbeasca cu vocea mea si printre suieraturi sa spuna: "Vai, stiam eu ca animalul asta este periculos, doar mi-a zis mama sa am grija cand sunt in preajma lor ! Vreau sa ma lasi jos ! Nu ma manca ! Maimuta afurisita !" Maimuta s-a speriat, l-a aruncat cat colo si s-a uitat uimita in jur ! In acel cotlon al mintii mele, curios ca ea nu l-a observat pana acum, erau mai multe miniEU-uri, unele mai mici - ca acela pe care il aruncase speriata, unele mai maricele, altele mai serioase, unele mai speriate, altele mai vesele ! Ce era ciudat pentru Maimuta, era faptul ca toate se certau pe langa tabloul de control al mintii mele si se pare ca doreau sa controleze macar in parte unele chestii din ea. Daca unul din mini EU-ri spunea: "Atentie, eu stiu clar ca sunt bun in a ordona lucrurile si a vedea inlantuirea lor de aceea vreau eu comanada !" si daca el chiar lua comanda, programul Maimuta era brusc foarte concentrat de cum sa puna ordine in ceea ce face, sa aranjeze tipicar lucruile la locul lor, sa caute legatura logica in ceea ce face ca sa ajunga la rezultatul dorit ! Culmea stiti care este !? In acele momente chiar le face ordonat, logic si bine!

Atunci Maimuta a avut o revelatie ! Si- a dat seama ca ea este ceva asemanator cu Atentia (un soft de baza din sistem) numai ca ceva mai complex si independent si ca se afla de multe ori sub influenta acestor miniEU-ri. Ele de multe ori comanda si Maimuta se executa !

Dar, curiozitatea Maimutei este mai mare, a decuplat cateva circuite de control din interfata ei si a inceput sa studieze aceste miniEU-ri. A vazut ca, la fel ca in metafora Lupii din sufletul Micului Sef de Trib , aceste miniEU-ri sunt cu atat mai puternice si detin controlul cu cat noi le "hranim" cu convingeri si credinte, cu cat le asimilam mai mult in identitatea noastra, le includem in comportamentul nostru, practicam ce ne comanda pana ajunge sa fie o abilitate. Ele pot influenta mediul din jurul nostru, prin comportamente si la randul lor pot fi influentate de mediu si de latura spirituala.

Maimuta a inceput sa zambeasca si chicotii cu ochii lucind la minEU-ri, se gandea la Micul Sef de Trib ! Daca ar sti el cati lupi sunt in sufletul lui ar fugi mancand pamantul ! Numai ca lupii ar ramane tot timpul cu el, nu ar scapa niciodata ! Ha, Ha, Ha !
A stat un pic, s-a mai uitat in jur, pe urma sa cocotat intr-un colt si de acolo, curioasa urmarea activitatea miniEU-rilor. Este interesant pentru Maimuta ! Asa ca o las acolo si scriu mai departe.....

Multe din aceste miniEU-ri se lupta in noi, la fel ca lupii din sufletul Micului Sef de Trib, unul din ei doreste sa scrie si sa inventeze, sa deseneze si sa picteze, sa se joace si sa descopere, sa gaseasca tot timpul lucruri noi, sa filozofeze si sa experimenteze, aceasta parte din mine am numit-o: partea mea interna Creativitate. Ea este curioasa, vrea sa guste din toate, vrea sa riste si sa traiasca la extrem, se plctiseste repede dar la fel de repde cade in fascinantia noului, are cateva convingeri (de genul: invata ceva nou tot timpul, asa descoperi lumea; fii deschis si curios ca sa poti evolua; daca te joci lucrurile sunt mai usoare; fii flexibil si intelegator; etc).

Alta parte este cea care doreste sa fiu in siguranta, sa controleze mediul extern si sa linisteasca apele interne, doreste liniste si armonie (doar pentru mine), nu vrea sa riste ci sa merga pe drumri batatorite, ii place mult rutina si are un set bine pus la punct de reguli, credinte si convingeri (de genul: cel mai scurt drum este cel pe care il cunosti; mai incet dar mai sigur; fi ca o furnica: strange boabe albe pentru zile negre; nu toti oamenii sunt de incredere; sa iti pese mai mult de tine si pe urma de altii; sa fi cu ochii in patru; paza buna trece primejdia rea; ataca tu primul ca sa ai sanse mai mari sa invingi; capul plecat sabia nu-l taie; ai vazut ca atunci cand spui ca ei si faci ca tine iti este mai bine; munca si meseria iti dau de mancare; etc). Aceasta parte am numit-o: partea mea interna Siguranta.

In multe circumstante aceste doua parti se transforma in lupi si se lupta in sufletul meu. Cand una din ele castiga urmez calea dictata de invingator. Atunci inseamna ca programul Maimuta asculta de invingator. Noi urmam atunci calea aleasa si suntem constienti de pretul platit.
Uneori ele se transforma in negociatori si negociaza foarte strans, Maimuta, sta intre ei si se maimutareste ca un judecator ce asculta pledoariile avocatilor, asculta cu atentie ambele parti si decide sa actioneze cu o combinatie satisfacatoare din ambele parti interne si toata lumea este multumita !

Se intampla insa ca aceste doua parti sa se transforme chiar in avocati si sa pledeze cu ardoare pentru cauza lor. Maimuta, se lasa induplecata de argumentele unuia si actioneaza in acel sens, chiar daca cealalta parte sufera si inca se mai opune. Atunci se pot genera conflicte intre partile interne ce pot duce la situatii periculoase pentru noi ! De ce ? Deoarece de acestea nu prea ne dam seama ca exista, acolo, undeva in adancul fiintei noastre ! Conflictul mocnit ne roade incet din interior si se revarsa in afara cu niste comportamente pe care nu le dorim, dar nici macar nu stim de unde vin.

Sa va dau un exemplu:
Un copil cu o copilarie mai dificila, cu situatii conflictuale in familie, situatii care ii genereaza o stare de nesiguranta chiar atunci cand copilul are mai multa nevoie de ea. Urmata de despartirea parintilor si lupta acestora pentru acapararea copilului, pot duce la stari interne de nesiguranta si la dorinta acuta de restabilire a echilibrului intern, atat de necesar copilului. Ca raspuns de siguranta in urma schimbarii mediului extern, acesta poate sa dezvolte o imaginatie bogata si sa creeze o lume interna imaginara foarte puternica. Partea sa interna Creativa este atat de vioaie si de bine antrenata (daca evenimentele nefericite s-au produs inca de la o varsta frageda) astfel incat construieste o lume imaginara cu puteri mari in harta sa. Copilul se simte bine si in siguranta in aceasta lume deoarece adultii de la care asteapta astfel de lucrui nu i le ofera. Partea interna a lui de Siguranta sta linistita in Castelul Palarierului construit de partea lui interna Creativa. Dar, dupa cum stim deja ca Harta nu este teritoriul, acest copil la varsta adulta poate dezvolta comportamente ce intra in conflict cu mediul extern, cu teritoriul, cu realitatea. Va vedea multe lucruri prin prisma lumii interne imaginative si va fugii de multe ori din fata realitatii in lumea creativitatii. Asta nu este neaparat ceva rau, dar poate avea efecte negative pentru adultul respectiv cand sunt generate conflicte cu mediul extern (alti oameni) si mai ales cand sunt generate conflicte interne neconstientizate. Partea lui interna Siguranta "vede" ca anumite lucruri nu sunt aliniate intern cu mediul exterior. Apare un conflict mocnit cu Creativitatea, care incearca sa o atraga in Castel. Acestea pot duce la stari de apatie sau nervozitate, la stari depresive sau la rupere de realitate. Cum se declanseaza acestea ? Simplu si fara sa realizeze, la o cerere din mediul extern la care nu poate face fata (asa crede el) partea lui interna de Siguranta cheama repede partea Creativa sa o apere, aceasta apeleaza la resurse interne creative sau imaginare care aduc o anumita siguranta. Siguranta care este usor destramata de realitate, fara o baza reala aceasta siguranta este greu de mentinut in timp si duce la conflicte cu mediul extern. Mediu care la randul lui reactioneaza si produce noi cereri adultului nostru. Jocul se repeta si il oboseste repede psihic, iar linistea nu o gaseste decat in Castelul Palarierului. Din pacate acesta nu poate sa existe fara realitatea din jur, mintea noastra si corpul nostru sunt elemente ale aceluaisi sistem si se influenteaza reciproc. Mai mult decat atat sistemul om reactioneaza cu sistemul mediu extern care cuprinde si alte sisteme oameni. Influenta este reciproca si are o stransa cauzalitate, la orice actiune raspunde o reactiune, la orice cauza exista si un efect. Daca tu nu vrei sa te integrezi mediului extern, acesta va raspunde ascultator si te va dezintegra :-)), glumeam, te va respinge. Cum noi suntem animale profund sociale si valoarea nostra nu este recunoscuta decat prin valoarea pe care ne-o acorda societatea, vom avea un conflict intern: intre dorinta de a fi in siguranta (poate in Castelul Palarierului) si dorinta de a fi recunoscuti ca o parte din sistemul societate.

Aceste miniEU-ri sunt mai multe, nu doar acestea doua descrise mai sus. De multe ori descopar in mine unele pe care vag le constientizez, altele pe care le stiu foarte bine, parca ar fi piticii lui Alba ca Zapada (un suflet drag mult mie, chiar asa le spune: Pitici), ca de ex: Constiinciosul, Atotstiutorul (unul cam tupeist si bagaret in ultimul timp), Carcotasul (prieten bun cu bagaretul), Cavalerul inimilor frante (se da mare si asculta cu atentie orice inima franta, are magnet la tristete si compatimeste bine), Cavalerul dreptatii (tipa tare si are gura mare cand se produce o nedreptate), Sarpele (aluncos si ia comanda de adaptare cand este vorba de supravietuire, este intelept uneori), Mosul (se da batran si intelept, incearca sa impresioneze), si mai sunt cativa, dar mai bine ma opresc aici !
Vorba unui prieten: "Costi, tata, toti avem cate o pasarica, tu esti mai bogat nene ! Ai un stol !"

Dupa cum vezi, dragul meu cititor/cititoare lucrurile sunt simple si complicate in acelasi timp si tocmai asta le fac atat de frumoase si interesante.

In acest post nu am mai pus poze dar m-as bucura mult sa pui tu cate un comentariu , o poveste sau o intrebare. Poate o discutie, poate o critica sau poate un semn !
Astept curios, curiozitatea ta !

Un comentariu:

crisa spunea...

felicitari !