Octombrie imi place! Pentru mine este o sarbatoare a legumelor si fructelor: gogosari grasi, rosii si gustosi, ardei capia aromati numai buni de mancat cu branza proaspata, mere rosii tari si acrisoare, pere galbene dulci si zemoase, ceapa de apa, conopida, morcovi proaspeti de la tarani nu din supermarket, salata de varza rosie si multi struguri, nuci si must. Pentru mine este luna in care pamantul isi ofera roadele, este ca o ofranda adusa omului care il lucreaza! Vad asta si in ochii taranilor din piata, in zambetul din coltul gurii cand se uita la marfa lor, in mainile lor crapate si muncite.
Chiar si in aceasta luna plina de rod pentru tarani, ii auzi vorbind in piata de criza financiara globala, marele fenomen mare ! Iata cum prostia, manipularea si lacomia americanilor face vanturi si pe la noi, din pacate, chiar si pana la nea Gheorghe din piata, care este ingrijorat de investitii, economia mondiala si ce altceva mai vede el la TVeu. Il ingrijoreaza, ii umbreste zambetul din ochi. Cand vorbeste de asta cu tata Leana, vecina de taraba, ii creste pulsul si ofteaza. Am trecut pe langa el, l-am vazut, l-am auzit, l-am observat, am zambit si mi-a venit o idee. M-am intors brusc la el si i-am zis:
- Auzi nea Gogule, eu tot nu pricep bre! Cum este dom'le cu criza asta, cum naiba ne pocneste si pe noi, asa din senin? Mai ales sa imi spui, sunt curios, ce iti pricinuieste matale ?
Omul, ca un roman get-beget, sta un pic pe ganduri, tuguie buzele, da basca pe spate si se scarpina in crestetul capului. Inconstient mangaie cu mana stanga gramada de gogosari rosii si frumosi de pe taraba lui. Scoate un oftat si zice:
- Nu prea ma pricep eu la alde astea domnu' Costi, da nu vezi mata cum se agita astia toti!? Ceva, ceva tot este dom'le, nu se poate !? Uite, eu ma uit la noi, la mine, am productie mai buna ca anul trecut, sunt mai socotit si mai chibzuit, dar cheltuiesc mai mult pe investitia din agricultura si castig mai putin! Euroiul sare, mama lui, de parca are ardei iute la fund! Toate alea sare dupa el, de parca e legate cu ata, mama lor ! Uite asa bagasi-ar criza'n fund sa-i doara si pe ei, imi pricinuieste mie ! Simt ca imi baga cineva mana in buzunare !
Omul spuse ce avu' de spus si servi urmatorul client. Eu dau din cap si plec gandindu-ma la ce simte nea Gogu. Iata nene, ca da si in tarani! Cu toate ca ei nu au investit in titluri cu risc mare, ei nu au avut actiuni care acum sunt doar hartii, etc. Dar tot imi este greu sa vad legatura !
Mai dupa ceva timp, ma lamureste Sandu. Sandu este romalele ce trece pe la mine pe strada sa ia fier vechi, iti cara gunoi, iti transporta cate ceva cu dacia lui papuc. Si pe Sandu il stiu de ceva timp, de cand am facut acum cativa ani curat prin podul casei si am schimbat caloriferele vechi din fonta. Este un tigan curat si muncitor, el si cu femeia lui muncesc la strans fier vechi si la alte treburi cot la cot, este cinstit, istet si descurcaret.
L-am chemat la mine pe Sandu sa ma ajute cu caratul unor gunoaie feroase din pod (ce a mai ramas dupa ultima curatenie) si sa imi aduca niste nisip de constructii cu dacia lui. A muncit la mine cam 4-5 ore. Printre picaturi, cand se mai odihnea dupa carat 3 etaje, mai stateam de vorba. De una, de alta, de obiceiurile lor, de ce se mai intampla si la un moment dat a venit vorba de saltul euroiului. Sa vezi atunci ce a fost la gura romalului, citez: "Criza asta cacaioasa si bancilii astea care moare si ne trage pe toti dupa ele !"
Am primit direct in piept un val de manie, suparare, frustrare si nervi de la bietul Sandu, de am ramas cu gura cascata ! Nene, tiganul era suparat rau pe astia si criza lor! I-am cerut explicatii si se pare ca pana si pe el l-a lovit criza. Pe fierul vechi ce il strangea, primea de la firmele colectoare cam 1,3 RON/kg pana acum ceva vreme, pana sa ajunga si criza la noi. Acum primeste doar 0,3 RON/kg, deoarece nu se mai exporta fierul vechi, cererea a scazut datorita crizei financiare globale, oferta este mare si nu se mai prelucreaza decat la intern.
Iata asadar cum ii afecteaza criza pe toti, la un moment dat si eu parca simteam o mana in buzunarul meu dupa ce am vazut cum a crescut euro in ultima vreme.
Dar am fost la film, la Mamma mia !, un muzical haios, de duminica, sortit sa te binedispuna, am ascultat melodiile lui ABBA si am uitat de criza, de banci, de octombrie, de Gogu, de Sandu si alte chestii.
Am iesit dintr-o stare si am intrat in alta, pana la urma energia curge inspre locul in care iti indrepti atentia. Si atentia mea, a fost prea mult concentrata pe criza asta. Viata este cu mult mai mult decat atat si daca nu suntem atenti la cat de frumoasa este ziua de azi, o sa murim de grija celei de maine !
Criza usoara va doresc, arome dulci de toamna si ascultati Abba !
